Principalele componente ale polimerilor conductivi includ coloana vertebrală a polimerului de bază, unitățile structurale conjugate și dopanții. Structura principală a polimerului de bază este lanțul principal al polimerului conductor, compus de obicei din inele benzenice sau unități heterociclice. Aceste unități sunt legate covalent pentru a forma lanțuri polimerice, oferind materialului flexibilitate și procesabilitate. Coloana vertebrală a polianilinei (PANI) este formată din inele benzenice și grupări amino, coloana vertebrală a polipirolului (PPy) este formată din inele pirol, iar politiofenul și derivații săi sunt formați din inele tiofen.
Dopanții sunt o componentă indispensabilă a polimerilor conductivi. Ele îmbunătățesc semnificativ conductivitatea prin modificarea concentrației de purtător a lanțului polimeric prin injecție de electroni sau orificii. Dopanții pot fi acizi cu molecule mici (cum ar fi acidul clorhidric și acidul sulfuric), anioni organici sau ioni metalici și pot fi, de asemenea, agenți oxidanți sau reducători. Dopajul nu afectează numai conductivitatea, ci și culoarea polimerului, solubilitatea și stabilitatea mediului. Prin urmare, compoziția unui polimer conductiv tipic poate fi rezumată ca „coloana vertebrală a polimerului + sistem conjugat + dopant”, iar aceste trei părți împreună determină caracteristicile de performanță și valoarea de aplicare a acestuia.
